Şase săptămâni de închisoare...


scris de în

6 comentarii


pot fi fertile pentru mintea unui eseist. Aşa s-a întâmplat cu Xavier de Maistre(1763-1852) care a stat în carceră în urma unei neortodoxe provocări la duel şi care a socotit de îndată că răstimpul acela pasiv poate fi transformat în ceva favorabil sieşi. Umbrit de gloria fratelui său mai mare, Joseph, Xavier a lăsat posterităţii o carte de eseuri care pe mine m-a cucerit. Considerat în epocă un diletant al condeiului din cauză că scria rar, puţin şi nu în ultimul rând pentru că ducea o viaţă cam lumească, autorul textului,,Călătorie în jurul camerei mele''( 1794) este, în ochii mei, un vizionar ghiduş. Iată ce plină de prospeţime este ideea sa despre literatură ca şi călătorie interioară.


,,    Câtă glorie îţi aduce faptul de a deschide un drum nou şi de a-ţi face deodată apariţia în lumea savantă, cu o carte de descoperiri în mână, asemeni unei comete neaşteptate strălucind în univers!
      Nu, nu-mi voi mai ţine cartea in petto, poftiţi, domnilor, luaţi şi citiţi! Am întreprins şi efectuat o călătorie de patruzeci şi două de zile în jurul camerei mele. Observaţiile interesante pe care le-am făcut şi plăcerea neîntreruptă pe care am simţit-o de-a lungul drumului trezeau în mine dorinţa de a o face publică: convingerea că ea ar putea fi de folos cuiva m-a ajutat să mă hotărăsc în acest sens. Sufletul mi-e încercat de o nespusă bucurie când mă gândesc la numărul uriaş de nefericiţi cărora  le ofer în felul acesta, un remediu sigur  împotriva plictiselii şi o alinare a suferinţelor îndurate. Plăcerea pe care o simţi când călătoreşti în propria-ţi cameră este ferită de invidia oamenilor, ea nu ţine loc de avuţie.
       Chiar se poate să fii atât de nenorocit, atât de părăsit, încât să nu ai nici măcar o cămăruţă în care să te retragi şi să te ascunzi de toată lumea? Aceasta este singura  pregătire de care ai nevoie când vrei să faci o asemenea călătorie.
       Sunt sigur că orice om cu minte la cap va adopta sistemul meu, indiferent ce caracter şi ce temperament are. Chiar dacă e zgârcit sau cheltuitor, bogat sau sărac, tânăr sau bătrân, născut într-o zonă toridă sau aproape de pol, orice om poate călători ca mine.''( p.8, Editura ALL)

La peste două secole distanţă de cugetările acestui ,,călător de cameră'', nu pot să-mi reprim pornirea mentală de a stabili o asemănare între scriitorul acelor timpuri şi bloggerul intelectual al vremii noastre.  După ce-am străpuns  glazura de fină ironie în care se îmbracă textul de mai sus, mi se pare de-acum că şi bloggingul este tot o călătorie şi o căutare de sine, chiar dacă una mai profană.

6 comentarii

Tu ce crezi?