Archive for august 2014

Korcula, o insulă pe cât de ,,neagră'', pe atât de dragă...


scris de în , ,

comentează primul




De-ar fi să ne întrebăm de ce căutăm şi de ce iubim, unii dintre noi cel puţin, insulele, o simplă explicaţie de dicţionar ne dirijează spre înţelegere. Insulă: suprafață de pământ mai mică decât un continent, mărginită din toate părțile de apă. Astfel că în memoria abisală, undeva, deţinem inconştient informaţia că odinioară  insulele erau mai protejate de năvălitori, din pricină că expediţiile pe apă erau infinit mai periculoase decât cele pe uscat. În altă ordine de idei, dacă o insulă se dovedeşte mai protejată de atacuri, mai securizată, atunci şi specificul ei va fi mai bine conservat, tradiţiile mai profunde, aromele locale mai concentrate, legătura cu pământul mai plină de semnificaţii. Iar cât priveşte insularitatea, acesta se arată a fi un sentiment complex pe care-l pot trăi deplin şi unii dintre cei născuţi în chiar inima continentelor, recognoscibil în actul de a fi diferit de mainstream, în cutezanţa de a fi altfel. Răsărită într-un colţ al Mării Adriatice, constelată la rându-i de insuliţe-satelit, cu nici şase mii de locuitori, în miros de lavandă, cu olanele ei roşii, protejând zidurile de piatră seculară şi cu turnul micii catedrale Sfântul Marcu demn îndreptat spre cerul senin ca un far al credinţei catolice evanescente, Orașul Korcula mă aştepta la capătul traseului celui de al doilea feribot pe care-l luasem în ziua aceea de august din portul Orebic. Aerul sărat şi vag umed mă avertizase că, da, micul vis de vacanţă mi se împlinise. Am găsit hotelul curat, cu personal glumeţ şi prompt, şi am apreciat deja diversitatea botanică extremă a insulei, peste 4300 de specii după spusele botaniştilor. Încă din seara respectivă am pornit către piaţa centrală a orăşelului Korcula unde cafenelele agreau artişti ,,vagabonzi’’ neverosimil de talentaţi, iar primăria organiza concerte libere de chitară clasică. Casa lui Marco Polo, devastată de vreme, cu neîndoielnica sa arhitectură renascentistă de inspiraţie veneţiană se găsea în inima aşezării. Bijuterie de artă medievală, oraşul Korcula a fost gândit de arhitectul Dubrovnik-ului şi rânduit în străzi care reconstituie scheletul imaginar al unui peşte pentru ca umbra să fie generos asigurată locuitorilor lui. Întemeiat de greci, influenţat de otomani şi de italieni, (Neagra) Korcula îşi păstrează o savoare teribilă prin spiritul locuitorilor ei inteligenţi, implicaţi şi harnici, prin bucătăria excelentă, însoţită de vinurile locale hotărâte şi simple, distilate din nenumăratele vii particulare care însufleţesc insula. Dimineţile mi le-am petrecut pe cea mai nisipoasă plajă croată, de găsit în calma Lumbarda: Vela Przina, printre turişti şi copii care citeau la modul dependent literatură excelentă. Un oraş învechit, curat, artizanal, edificat din cuburi de stâncă (cioplite de braţele vânjoase ale marinarilor de odinioară), locuit de bon viveur-i, în care puţinii români sunt primiţi cu omenie, spațiu care m-a cucerit prin adaptarea medievalităţii insulare la noutate.


Debarcarea timișoreană la Arad, 5 august 2014


scris de în , ,

comentează primul

Am fost gazda unui eveniment literar minunat, prezentarea literaturii lui Daniel Vighi și a lui Viorel Marineasa la Arad. Am lăsat de-o parte timiditățile ce mă împingeau să mă imaginez studenta cândva a acestor domni cu maniere excelente  (l-am calchiat un pic pe Ovidu Şimonca), eu, care aparţin prin construcţie filologică Clujului universitar. M-am lăsat flatată de umorul lor inteligent şi am evidenţiat în faţa publicului nou calităţile experimentaliste ale literaturii celor doi autori-prieteni, răsfirate peste tema destrămării lumii, a imperiilor, a sensurilor,  a arhitecturilor de orice factură, bănăţeană sau mai puţin. Am dat la o parte vălul de multiculturalitate ce ne alcătuişete ca arădeni, ca timişeni, oameni cu identităţi etnice multiple, multicolore. Dar ca aceste teme metafizice să fie temeinic asimilate, am savurat împreună cu publicul lecturile personale din textele atent stilizate, particulare, pline de sevă artistică şi de savoare erudită. (Volume: „Înainte şi după (războiul rece)” (ed. PARALELA 45, 2013), „Istoria din cutia de pantofi”(ed. Cartea Românească, 2013),  „Plânsul bătrânului tenor dramatic sovietic/ Memorator pentru tanchişti”, publicată în 2011 şi semnată de ambii scriitori.)