A fi sau a privi, by Blandiana


scris de în

29 comentarii

,,Inteligenţa noastră este nelimitată, sentimentele mereu aceleaşi şi numai câteva. În timp ce inventam arcul cu săgeţi şi în timp ce inventam bomba cu hidrogen, iubeam şi uram aproape la fel, ne răzbunam şi invidiam în forme abia modificate. În timp ce inventam roata  şi în timp ce inventam racheta interplanetară sufeream de aceeaşi singurătate nevindecată mereu, ne era dor şi visam fericiri la fel de greu de atins. Avansul spectaculos al inteligenţei  nu ne-a apropiat  cu nimic de fericire pentru că sufletul nostru nu s-a schimbat cu nimic. Setea de putere şi setea de dragoste, lipsa de dreptate şi lipsa de logică rănesc cu aceeaşi cruzime, chiar dacă de-a lungul mileniilor au reuşit să se îmbrace în cauze nobile şi mari idei.(...) Şi atunci, cui foloseşte că aventura existenţială a traversării mărilor a fost înlocuită cu plictiseala câtorva ore de avion şi voluptatea purificatoare a muncii de angoasa supravegherii unor ameninţătoare maşini? Acum, ca şi în epoca de piatră, valorăm numai atâta cât iubim...''( p.128)

29 comentarii

Tu ce crezi?