Fiul meu mi-a spus: ,,Mami, scrie, te rog, ce-ţi dictez...'' Şi mâna mea s-a aşezat pe foaia albă într-un gest blând, vag estetic, vag elegant, cumva nostalgic, un pic emoţionat...Era ca şi cum de mult nu mai scrisesem de mână. Într-adevăr, am mai răspândit bilete prin bucătărie sau prietenilor, dar sunt deja luni de când n-am mai scris febril o pagină mare, A4, în ,,dulcele stil caligrafic''. Iar penultima oară, am executat totul ca şi cum m-aş reantrena. Nu era necesar să aştern pe hârtie nimic, dar am decis în consecinţă ca să-mi aduc aminte de ceva de demult . Executând acest mic act estetic dictat de fiul meu mi-am amintit de teancurile de scrisori de dragoste( primite) depozitate în sertare îndepărtate, într-o casă din care am plecat... un pic. De gestica ritualică a vechilor japonezi care aşterneau pe hârtia poroasă alla prima din pensulă o scriere dansantă, ideografică. De Saramago cu al său ,,Manual de caligrafie şi pictură'', de bunicul meu, ţăranul drept cu ochi albaştri de oţel care caligrafia perfect, ideal. Şi care mi-a spus: să scrii frumos, fata moşului, să scrii frumos....Am înţeles după abia douăzeci de ani că atunci când scrii frumos, îţi astâmperi inima, execuţi o terapie a sufletului. Azi nu găsesc nici un rând scris de bunicul meu ţăran în casa mea, îmi vin să plâng de ciudă... Poate peste alţi mulţi ani, am să mă-nchin în faţa unor vechi caiete cu reţete de prăjituri...pentru simplul motiv că acolo şi doar acolo va mai dormi scrisul mamei mele.
Forma scrisului proiecteaza deprinderi, caracteristici automatizate ale scrierii, fermitatea, stapanirea de sine (scrisul clar si scrisul ferm), indiferenta (scrisul monoton), dar si natura maniacala si chiar saracie mentala (acelasi scris monoton). Anumite scrisuri ca cele cu literele nelegate intre ele dar distantate corect intre ele si intre cuvinte pun in evidenta intuitivitate, bogatie de idei, spirit de observatie sau logica in actiuni. Este scrisul colectionarilor. Acelasi scris, daca e armonios, indica insusiri elevate spirituale daca nu indica snobism si disimulare. In toate cazurile pune in evidenta adaptare dificila. Energia, vointa, independenta intransigenta, inflexibilitatea se manifesta prin scris ascutit. Impulsivitatea, vioiciunea firea pasionala se exprima mai ales prin scriere lansata, pe cand lipsa de sinceritate si disimularea prin scrisul foarte ornat. Cochetaria se exprima prin scrisul mai greu de descifrat, scris ce poate fi si al persoanelor cu o activitate psihica foarte bogata, uneori a geniilor, dar nu de putine ori este scrisul unor persoane agitate, precipitate, incoerente si confuze. Scrisul nearmonios indica instabilitati psihice, uneori instabilitate morala, egoism dezordonat reprezinta caracter dificil dar si versalitate, lipsa de principii. Daca scrisul este vag atrage atentia asupra sanatatii , daca este subtire reprezinta vitalitate critica, daca este filiform indica o oarecare lipsa de sens moral, echivocuri, lipsa de stabilitate si precizie in activitati. Scrisul lejer subtire armonios atrage atentia asupra unor sentimente delicate, nearmonios exprima temperament lent si ezitant. In fine scrisul cu m si n transformati in u indica adaptabilitate, buna receptivitate sentimentalism, dorinta de a fi luat in seama, iar scrisul dinamic indica vitalitate, entuziasm. In exces, atrage atentia asupra unor potentiale deranjamente mentale.
In ceea ce priveste aspectele legate de dimensiunea scrisului, intereseaza marimea literelor si proportiilor dintre planurile verticale ale literelor. Este normala scrierea dimensionata medie. Scrierea cu litere mici exprima severitate in exprimarea de sine, dar si finete intelectuala, nearmonios poate indica lipsa de elan si chiar meschinarie de fond. Supradimensionarea scrierii exprima vigoare, imaginatie vie, euforie, entuziasm, orgoliu, dar atrage atentia si asupra unor deficite de vedere. Daca nu sunt numai majusculele supradimensionate si ornate se proiecteaza prin scris o personalitate imagistica, temperament sanguin, dar si o oarecare vanitate, orgoliu si poate bizarerie psihica. Scrisul ce se subdimensioneaza treptat ramanand ferm indica o persoana cu spirit critic, finete de spirit, patrundere. Poate indica si tendinte spre oboseala si aplatizare psihica. In schimb scrisul ce incepe cu litere mai mici si continua cu marirea lor treptata pune in evidenta persoane entuziaste, exagerate, lipsite nu de putine ori de profunzime, este scris infantil. Probleme deosebite se pun in legatura cu inegalitatea in dimensiunea literelor. Prezinta importanta in ce zona are loc inegalitatea. In genere, se considera ca zona superioara a literelor cu punctele pe i, cu linioarele pe t si pentru scrierea romaneasca cu insemnele lui i, a, a, etc. (si in alte limbi exista astfel de insemne), este zona inteligentei. Zona de mijloc a literelor este zona sensibilitatii inclusiv afective, iar zona inferioara este zona instinctuala, a erotismului si simbolisticii inconstientului.
Pentru grafologi scrisul e ca o oglinda a personalitatii, pot citii foarte multe lucruri in modul decriere al unei persoane. Asta pentru a vedea ca scrisul nu este atat de lipsit de important pe cat se lasa sa credem in zilele noastre.
http://www.scribd.com/doc/975985/grafologia-si-personalitatea-umana
Cu toate acestea, nu etichetez grafologic scrisul unei persoane. Ar fi prea eviscerant, aş rata emoţia suprafeţelor ondulate. Eu privesc grafia omului ca pe un act pictural, mai nou. E din ce în ce mai rar să ai prilejul să vezi un om cum (îţi) scrie.
Oare peste câţiva ani nu vom asista la expoziţii... caligrafice, la vernisaje în cinstea unei mici arte pe cale de dispariţie?
textul dvs. e emotionant si am dat si eu un copy/paste cam repede...
eu am un scris "oficial", in rest posed toate felurile de scris de mai sus... sunt un caz patologic.il ador pe cel caligrafic in stilul sec. XIX, dar cere migala pentru inflorituri, pentru simetria batuta de vant spre dreapta. incerc sa scriu si cu stanga , aplecat sper stanga sa-mi folosesc emisfera stanga, dar...si la tastatura folosesc mai mult mana dreapta:( cea cu emotiile, nu cu ratiunea.
aveti mare dreptate, nu putem eticheta o persoana dupa scris, e prea simplist...e inselator. btw, scriitorii de azi mai au manuscrise...? imi plac rudele dvs. asa cum le descrieti.
Ce frumos ar fi să îmi răspundă cei care mă citesc de mână, să îi recunosc după cum îl ortografiază pe,,a''...
Era o vreme în care amprenta persoanei, saliva limbii pe lipiciul timbrului, omul în particularitatea sa conta mai mult, mult mai mult...
am observat ca la mine scrisul de mana e si un fel de harta a prezentei/lipsei de chef, a starii de sanatate fizica, a lipsei/surplusului de somn etc.
v-ati comparat scrisul de mana propriu de la varste difertie, sa zicem 15, 20, 25, 30 de ani?
la mine se observa schimbari mari!
andrei codrescu, la un atelier al meu de scriere creatoare tinut in clusium ca musafir, ne-a poftit sa scriem fiecare cu mana altuia (adica - textul sa fie al nostru, dar mana care scrie sa fie a unui alt participant la atelier, mana straina respectiva fiindca calauzita de mana celui care gandea textul)!
mainile erau suprapuse, cred ca s-a priceput!
mesmeea, aşa da. Asta-i lecţia lui ,,a te lăsa pe mâna celuilalt'', de a te încredinţa lui.
Şi ,,mână peste mână'' n-a ieşit o caligrafie impusă de unul sau de celălalt, ci una nouă,,la jumătatea drumului între mine şi tine''. Puteaţi da subtitlul ,,hai să pro-creăm un poem''. Ca şi când faci copii, nu ştii ce o să iasă...Fiindcă la urma urmei şi prin artă( poezie) şi prin copii ne opunem morţii, nu-i aşa?
zulu,
foarte bună observaţie. Aşa este, scrisul ni se ridează, ne reprezintă vârstele, emoţiile.
chestiunea este ca "s-a procreat" poetic inzecit astfel, fiindca au fost o droaie de maini suprapuse. dar participantii au agreat experimentul, pentru ca li s-a parut inefabil...