un sărut convingător

(jurnal V)Aseară în festival, Teatrul din Timisoara- Studio 5, Aeroport de Stefan Caraman, un dramaturg expert în true nice fuckin' love stories. O semnătură regizorală foarte bună: Ion Ardeal Ieremia, scenografie fină: Dorothea Iordănescu.

 sursa foto:http://caraman.reea.net/despre2.html

Scenariul bine gândit, replicile vii reconstituie ratatea unei iubiri din acelea ,,coup de foudre'' care copleşesc omul-călător al zilelor noastre prin aeroporturi, gări, zone de tranzit. Poate acestea sunt şi singurele locuri  în care mai ajungem să fim atenţi unul la celălalt, între două butonări pe mobil sau  nişte accesări pe laptop. El este un tip la 41, în criză erotică, nu-i aşa?, scriitor, cinic, ascunzându-şi fricile sub gesturi violente. Ea, 24, inteligentă, frumoasă( precum actriţa Alina Reus însăşi), dar insuficient iubită. Piesa ne oferă un repertoriu de greşeli pe care le comit bărbaţii prea fricoşi de îndrăgostire şi femeile contemporane prea acaparatoare. Pe principiul ,,decât să mă îndrăgostesc şi mai rău de ea şi să sufăr, mai bine tai totul de la rădăcină''. Aşa că El( Rudi) o respinge pe Ea( Sorana) nu înainte de a o săruta pătimaş, spre deliciul publicului.  Din păcate, totul se întâmplă la cererea ei însă. Drept pentru care la ieşirea din sală am auzit bărbaţi în jurul meu care nu l-au putut ierta pe Rudi fiindcă a refuzat violent o frumoasă care i se oferea pe tavă. Ce ţi-e şi cu intelectualii, bărbaţi, cei care complică lucrurile inutil!