Dumnezeul de a doua zi...( jurnal de festival III)

... poate executa rarisimul miracol (0,001 la sută probabilitate) ca un bărbat să se îndrăgostească de o femeie deja gravidă  cu altul (până-n trei luni), admit. Dar nu s-o iubească definitiv. Aşa că n-am să-l cred pe scenaristul Mimi Brănescu până la capăt. Sigur, tot restul sălii  a fost pe spate la lovestory-ul finuţ pe alocuri, excesiv în anumite momente,  întruchipat de montarea ,,Dumnezeul de a doua zi'' a Teatrului ACT. Eu una  nu suport siropurile şi aici a fost zahăr destul, câţiva spectatori lăcrimau însă, nefiind de acord cu mine. Fără excelentul joc al lui Vlad Zamfirescu şi fără jocul fin al  Mirelei Oprişor aş fi căscat de plictis. Să concluzionăm: piesa place publicului majoritar, dar mie una care aleg să rămân lucidă, nu-mi face nici bine, nici rău.(vezi imagini pe)http://www.artact.ro/ro_s_dumnezeu_de_a_doua_zi.html 

Altfel o duminică liniştită ieri la festivalul arădean. Înainte de Teatrul ACT am vizionat un spectacol de dans şi teatru al trupei Figura Studio din Gheorghieni. Interesant, bine jucat în gen burlesque -ceva ce îi vine tare fain unui teatru de limbă maghiară-, dar a păcătuit prin diversitate. Un decameron suprarealist  surprins în fotograme şi în dans l-aş numi. Foarte plăcut ochiului, dar cu un mesaj cam vag.