Promovarea literaturii la piscină


scris de în

7 comentarii




De ce nu? Am bunul obicei să vâr în geanta de plajă, alături de prosop şi de accesorii, şi o carte( proză sau eseu). Cred că nu fac rău şi mi-am dat seama de asta citindu-l pe sociologul Jean-Claude Kaufmann care a scris nişte studii despre psihologia omului la plajă( prin extensie: bazin, piscină, etc.). El arată cu dovezi că oamenii aflaţi în astfel de posturi relaxante sunt mult mai atenţi la ceilalţi, implicit la gestica celor din urmă. Am probat-o nu o dată: citesc la plajă şi lumea e curioasă ce citesc. Mie mi se pare că fac un mic bine cărţii astfel. În rezumat, am o veste bună şi una proastă, cu care să încep? Păi, vestea bună e că lumea nu citeşte ziare şi tabloide la piscină. Aproape deloc. Dar nici literatură. Defel. Cu toate acestea, atenţia mult distribuită spre celălalt îi face receptivi pe majoritatea la aşa-numiţii ,,excentrici ai plajei''. Eu de pildă, mi-am adus  la bazin intenţionat ,,Narcoticele...'' lui Andrei Oişteanu( sic!). Am creat ceva interes, lăsându-mi ,,neglijent'' cartea pe prosop etc. Aş mai fi vrut să scriu despre dificultatea lecturiii la piscină. Poate fi o probă de anduranţă să citeşti cu apa şiroind pe tine, cu soarele în ochi, cu cremă de protecţie pe mâini, în poziţii incomode, simţindu-te privit, urmârind copilul în ,,piscina mică'' şi câte şi mai câte. Dar ce nu fac eu pentru promovarea cărţilor bune, aud?

7 comentarii

Tu ce crezi?