,,...lumea nu vrea banalitate şi fapt divers, ci evaziune şi spectacol.''
( Alex. Leo Şerban, Mica Dietetică)
Uneori ai senzaţia că o carte pare-a fi scrisă anume pentru tine. Alteori, o simplă sintagmă se deschide ca o fereastră între două intimităţi: cea a autorului şi cea a lectorului. În consecinţă, îmi rezerv dreptul vanitos să îmi imaginez că a.l.ş. mă anticipa când a scris fraza de mai sus. În câteva escapade virtuale ne-am întâlnit în viziuni comune, empatice, spre norocul meu. Am fost încântată să remarc că empatia intelectuală se poate realiza, în continuare, iată, fie şi în pasiunea ambilor pentru un anume cuvânt neologic. Şi când te gândeşti că acum cuvântul acesta traversează spaţiul dintre două lumi, una albă, alta neagră. Dar cine poate şti care-i alba, care-i neagra?
Eeeee! ai găsit ceea ce ai căutat! :)
Imi place noua faţadă a blog-ului,cu o imagine semnificativă, personală.....FELICITĂRI!
Scorchfield, oi fi perseverentă te pomeneşti!:)
Anonim, mă bucur că-ţi place. Am uzat de nişte imagini-metafore care sugerează nişte stări anume, exacte. Voi completa galeria...:)
Sambata la 5 a.m. am citit ultimele texte postate pe twitter de als. Am avut mai multe "discutii" virtuale cu el, ne-am si contrat pe la inceputuri, apoi intre noi s-a construit o relatie de stima reciproca, poate si putina prietenie online-istica - mai mult pe siteul isuciu.ro. Citind textul ales de tine, imi dau seama din nou cat de tare ne asemanam in ideile fundamentale in privinta artei. Chiar si in viata reala, eram aproape sa ne intalnim de 2 ori... Pacat...
Sa-i dam deci lumii spectacol, caci numai asa are loc lumea scape de ea insasi ca apoi sa se RE-gaseasca mai fresh.
Poate nu am fost f. clar: intamplator sambata de dimineata am vrut vad ce se mai intampla pe twitter, apoi mi-am amintit de als. Iar acum, COINCINDENTA, sa citesc despre a.l.s. aici
Liviu, mă bucur că aţi empatizat. Eu comentam ,,cu'' el , dar nu ştiam că el e ...el, până la un moment dat. Ce mi-a plăcut la dumnealui teribil a fost: ,,geniul nunaţei''. Era capabil să ghicească profilul de caracter al omului după o frază postată, ca un metaforic grafolog...
" Ce mi-a plăcut la dumnealui teribil a fost "
Eva, cred că formularea corectă este " Ce mi-a plăcut la el teribil a fost "
:)
Salut Liviu Drugă ! :)
Scorchfield, evitam o repetiţie! Ia, mai citeşte o dată, nu fi superficial cu mine!:)
Iar la tine e mai flagrant: foloseşte corect vocativul pe viitor! Scrie corect:,,Salut, Liviu Drugă!'':)
By the way, de ce mă ,,tragi de codiţe'', Scorchfield, de trei zile-ncoace? Brusc nu-ţi mai ,,plac''.:) Iar dacă nu-ţi ,,plac'', nu mai bine îmi scrii tu pe adresa de blog, în privat, cu ce te ,,deranjez''? Am făcut eu vreodată tachinări la tine pe blog?
Nu te trag de codiţe, şi eu greşesc deseori, martor este Liviu Drugă, chiar de aceea l-am salutat aşa spontan (în gramatica limbii latine).
Nu fac corecţii decât rareori la alţii, de data asta am făcut-o, dacă tu crezi că n-am dreptate nu-i bai şi nu-i cu supărare. Eu nu m-am supărat!
:)
P.S. Testam orgoliul (sau vanitatea) :)
Nici eu nu m-am supărat, dar la mine orgoliul nu-i de testat, e în surplus şi e ,,periculos''.:)
Vorba lui Alex. Leo Şerban:
,, Calităţile mi le cultivă prietenii, defectele mi le cultiv singur''(ă).:)
Poate din cauza acestui prea-plin, nuanţarea mea a devenit un ciot, am crezut că merită dezvoltat subiectul despre adresarea celor ce nu mai sunt. :)
Scorchfield, apreciez de mult la tine cunoaşterea limbii latine, gustul pentru filozofie, cultură antică şi eseuri fine( şi nu numai acestea)...rarisim cocktail de competenţe în blogosferă.
Cât despre respectul datorat morţilor, da, sunt de acord: despre morţi numai de bine( ziceau latinii, nu?). Însă nu fac libaţii aici( nu, nu sunt ironică), pe blog. Eu spaţiu prea expus, lipsit de solemnitate, prea prozaic.Lucrurile importante le păstrez mereu secrete, în zona privată, nu le expun niciodată total.
Scorchfield, te salut si eu! Abia acum am vazut salutarea ta... :)
Eva, nici eu nu stiam la inceput ca e chiar el. Imi intrase pe blog ca anonim si am fost putin nepoliticos, dar se pare ca nu l-a deranjat asta, pentru ca mai tarziu, pe alte teme, am continuat sa... nunantzam, cum bine ziceai tu
Ah, nuanţele, cât ne străduim pentru ele...:)