Ekaterinburg,... ce
superb nume de oraş! Dar Cehov nu l-a putut suferi defel, parcă
presimţindu-i destinul funest. Într-adevăr, sub vălul patronimic, se
ascunde povestea tristă a unui oraş, poartă a celor care ajungeau
prizonieri în Siberia şi mormânt al ultimei familii de ţari. Recitim un
mit atroce al secolului XX, ce s-a dovedit un veac sângeros şi
zbuciumat, probând un gust accentuat pentru mitologizare. Dacă ar fi să
dau doar trei exemple de evenimente tragice devenite legende literare şi
cinematografice specifice acelor timpuri, aş menţiona Drama de la
Mayerling (care încă bântuia mentalul colectiv pe la 1900), Scufundarea
Titanicului, precum şi supliciul familiei Romanov. (Am scris mai multe pe http://www.bookblog.ro/recenzie/ekaterinburg-o-poarta-spre-infern/#more-19921)
Multumim de ~recomandarea~ literara si cinematografica! In "Sa nu mori inainte de moarte" a lui Evtusenko apare o grava si serioasa pledoarie impotriva acestui genocid - al Romanovilor. Ucigasii au demolat pana si cladirea unde s-a intamplat nenorocirea, ramanand doar "treptele" acesteia.
Mulţumesc, mishu 88, pentru febleţea faţă de arta rusă.